Museum Exhibitions:
Calin Vasilescu & Genu Berlo
Odiseea Nord Americană
Curator: n+1
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea, în parteneriat cu Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România și Consiliul Județean Vâlcea, organizează în data de marți 12 noiembrie 2024, la ora 16:00, în Galeria SUB-SOL a Muzeului de Artă „Casa Simian”, vernisajul expoziției „Odiseea Nord Americană”, a artiștilor Călin Vasilescu și Genu Berlo.
Muzeul Național al Țăranului Român,
Sala Irina Nicolau,
19 iunie -19 iulie 2024
Vernisaj miercuri, 19 iunie 2024, ora 18.00
Daniel Stancu
cele văzute și nevăzute
Curator: Lila Passima
published 2024 April 12
Finally in
Bucharest, paintings from five decades. a Jonathan Lasker exhibition at the Museum of Recent Art
by Genu Berlo
It is hard to grasp the full entanglement of the American art defined by streams of philosophical thought and social ideas that over the past decades defined moments and even currents in art. But what is not so clear to a Romanian audience is that context is holding things together, and can only be understood when artists are moving ideas and feelings from one place to another. You could see the scantiness of awareness by the questions that were addressed to mister Lasker during the tour of the exhibition; things like the opacity and lack of transparency or perspective as a general trait in the modern American art where asked, and although he gently tried to answer, I felt the incongruence of thought, inadequacy and confusion created. Even himself gave up on responding to some, as he couldn't understand the question.
Although looking at his painting captivates your attention and makes you a viewer again, there is also a sense of the contemporary condition in it, of remote and separated presence, or maybe the lighter feeling of content, of things settling in their own place.
Looking forward to more dialogs like this, I can only hope that we can consider more attention for double vision artists, and mature to the point of being able to discuss and contribute to the matter of art.
The Clock Museum Nicolae Simache, Ploiești,
November 2, 2023
Genu Berlo
Five Clicks of Time
sutra:
Let my one become many to celebrate Me. The material unfolds the causal plane intentional will. Five black ink plates glued colored folding wooden rulers and metal tips, displayed in five separate rooms the museum. Four of the plates are physical plane, the four corners of the museum, the fifth plate is the imaginary, the central room of mind. All five one single artwork piece, inseparable idea, separated by time and space. Instructions to install.
published 2023 December 14
Pomana Porcului cu Red Hot Chili Peppers
by Călin VasilescuGaleria Etaj este un proiect adolescentin și extraordinar de pozitiv pentru situația destul de dubioasă a peisajului cultural românesc. Confuzia generată în țărișoara noastră de trecerea de la boierimea proletcultistă la post-modernitatea victimcultistă, nu permite afirmarea în forme adulte ale competențelor creative ale artiștilor noștrii. Nu ne permitem să fim serioși fiindcă tot ceea ce ne înconjoară în ROmânia ne dă impresia că Regina de Inimă Roșie din Țara Minunilor și-a instaurat domnia în realitatea contemporană românească. De-abia scăpați din regimul halucinant al Cizmarului Vizionar, ne aflăm într-o nouă etapă de realități ce se suprapun contrazicandu-se.
Având această micro descriere a contextului și cadrului istoric să ne apropiem de evenimentul organizat de galeria de artă contemporană românească Etaj, la noul ei pavilion, deschis în cadrul Combinatului Fondului Plastic. Pe o temă arhaică, păgânească, celebrând pozitiv sângele și carnea drept vehicule ale forței vitale, galeria Etaj a organizat o expoziție de orientare ”contemporană” , progresistă, actuală, inovatoare, …..încerc să evit caracterizarea post-modernistă, însă nu prea am cum. Fiindcă sursele de inspirație pentru strategiile estetice ale autorilor, în majoritate, adică cu o excepție salutară, sunt cele deja stabilite de curentele avant-gardiste occidentale. La o adică de ce să nu fie o epocă dedicată experimentării fără direcție a direcțiilor deja experimentate în occident? Experimentăm Occidentul pe pielea noastră! Și o facem manieristic fiindcă este dreptul nostru de generații căzute sub dictonul lovinescian al formelor fără fond. Nu este o critică. Manierismul are valoarea lui în explorarea și căutarea propriei voci creative. Iar acest proiect cultural, o expoziție dedicată celebrării Pomenii Porcului, Ignatul, este un eveniment care se desparte de zona manierismului de sorginte contemporană, care înseamnă să fi contemporan de dragul de a fi ultra-contemporan, și încorporează un subiect arhaic, pozitiv, adică fără agendă critică sau politică.
Ignatul, Pomana Porcului, un ritual care a rezistat trecerii timpului datorită purei plăceri gastronomice românești,aceea de a mânca preparate din carne de porc, asezonate puternic cu toleranța teologiei mistice a Bisericii de Răsărit, a fost găsit drept cel mai potrivit pretext și context pentru o adunarea și regruparea artiștilor autohtoni, exponenți de-a lungul anilor la Etaj. Se potrivește perfect această bacanală autohtonă cu atitudinea sfidătoare a celor ce participă: se caută o legătură cu un trecut imemorial autohton, și se ascultă muzică rock californiană, propunându-se o atmosferă de aliere a tuturor la un proiect de validare a acestui moment, a acestui grup, care se simte bine, dincolo de luptele de recunoaștere din partea culturii occidentale sau din aceea a culturii contemporane. Aici și acum , la Pomana Porcului ne simțim plini de valoarea și putere. Sună a Noaptea Valpurgiei pe muntele Blocksberg, și chiar despre asta este vorba: eliberarea de toate presiunile și convingerea că se poate naște un proiect contemporan românesc valid și validator. Deși poate fi comparat cu toate practicile de cultură organizationala, acest eveniment are această dimensiune spontană, necomercială: dorința reală a acestor artiști de a se simți acasă, dincolo de evaluări, de întrebările tâmpite ale cunoscuților care au ales Dreptul sau Medicina, dincolo rudele cu priviri interogatoare. Un loc și un timp unde existență artistului este sărbătorită fără trenă, pompă sau alte introduceri mincinoase. Aici și acum, sub egida animalului tăiat, artiștii îi sărbătoresc pe artiști.
Deși am multe critici în general la protipendada artistică românească trebuie să recunosc proiectului Etaj această autentică capacitate de a crea speranța unei posibile comunități de artiști care nu sunt uniți de agende politice și culturale, asumate sau foarte prost digerate, și de a defini condiția artistului perioadei acesteia drept una asemănătoare vrăjitoarelor și vrajitorilor din Evul Mediu, care se pare că erau uniți prin căutarea și amintirea unei înțelepciuni ancestrale care transgresa dogmatismele vremii, luptele politice,spaimele și speranțele într-un Infern dedicat dușmanilor noștri de pretutindeni . Într-o țară aprinsă de febra câștigului bănesc, într-o perioadă în care parvenirea personală este suprema religie prin care se poate mântui acest neam, artistul român păstrează o fărâmă dintr-o pagânitate creatoare de valori imateriale, fie ele doar niște râsete pline la lumina flăcărilor focului, în aproprierea unui pavilion expozițional în care fiecare și-a adus ofranda vechii nevoi de a ne aduna și a împărtăși bucuria de a fi împreună.
Artist Projects:
Daniel Stancu
a solo show at ETAJ artist-run space, George Enescu 43, Bucharest
Vernisaj 2023 July 10
Daniel Stancu
Tablele
a solo show at ETAJ artist-run space, George Enescu 43, Bucharest
Vernisaj 2023 July 10
Museum Exhibition:
Genu Berlo
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
Bucharest
2023 March - July
Opening March 24
Special events:
May 13 - Noaptea muzeelor artist-curator talk
May 18 - Romanian Design Week artist-curator talk
Genu Berlo
Maptracing Time
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
Bucharest
2023 March - July
Opening March 24
Special events:
May 13 - Noaptea muzeelor artist-curator talk
May 18 - Romanian Design Week artist-curator talk
Culoarea Timpului pe Hartă
Cronogramele lui Genu Berlo
Genu Berlo meditează și pictează. Pictează și meditează. Dacă este absolută nevoie militează și pentru vreo cauză contemporană, însă doar dacă este absolută nevoie. Altfel practica lui artistică, în special pictura, se împletește complet cu întrebările lui despre misterioasa noastră existență și curajul extrem cu care ne lăsăm seduși și absorbiți de ea.
Cronogramele lui Genu Berlo
Genu Berlo meditează și pictează. Pictează și meditează. Dacă este absolută nevoie militează și pentru vreo cauză contemporană, însă doar dacă este absolută nevoie. Altfel practica lui artistică, în special pictura, se împletește complet cu întrebările lui despre misterioasa noastră existență și curajul extrem cu care ne lăsăm seduși și absorbiți de ea.
Cronogramele expuse astăzi sunt rodul meditațiilor încrucișate cu practica picturii pe temele timpului, ale dorinței în sine, ale imaginii și ale narațiunii. Intitulate cronograme, aceste lucrări au intenția de a indica dorința contradictorie a artistului de a realiza o imagine a timpului. Rezultatul acestei dorințe de a surprinde sincronic, prin imagine, prin cartografie, planul diacronic, acela unde timpul și narațiunea se confundă cu parcurgerea teritoriului concret, apare în distorsiunea elementelor pictoriale.
Subiectul figurativ este comprimat și aplatizat. Liniile de contur devin granițe sau elemente hidrografice în timp ce zonele coloristice se așază compozițional după o logică în care predomină mai degrabă fascinația pentru culoarea în sine. Subiectul figurativ devine un teritoriu iar gestul plastic o narațiune al cărei limbaj amintește puternic de procesul topografierii unei zone geografice.
Pentru a face manifeste consecințele acestor tensiuni semiotice asupra picturii sale, Genu Berlo a recurs la juxtapunerea concretă a acesteia cu hărțile geografice. Meditarea asupra acestor cronograme trebuie să ne incite a merge dincolo de sincronicitatea imaginii, de reprezentarea geodezică a teritoriului și a intui nucleul magmatic pe care plutesc plăcile tectonice ale timpului și dorinței.
-Călin Vasilescu, curator
-Călin Vasilescu, curator
Notes/ Artist Projects
published 2023 July 18
published 2023 July 18
Reality 1.0 group show in Ramnicu Valcea
by (n+1)Participation of (n+1) group and a selection of notable artists:
Calin Nicolae Vasilescu
Genu Berlo
Mihai Chitu
Daniel Stancu
Catalin Petrisor-Heresanu
Alexandra Ungureanu
Malvina-Carola Liuba
Catalog and show curation by Alexandra Elena Ungureanu
Calin Nicolae Vasilescu
Genu Berlo
Mihai Chitu
Daniel Stancu
Catalin Petrisor-Heresanu
Alexandra Ungureanu
Malvina-Carola Liuba
Catalog and show curation by Alexandra Elena Ungureanu
published 2023 June09
România democrată în două expoziții
by Călin VasilescuVenisajele galeriilor H gallery și Kulterra au apărut în seara de 8 iunie 2023 precum polii extremi ai sensibilității urbane românești contemporane: de la manierismul alegoric al unui gen de baroc post-modernist la nimfomania orgasmului forțat. Între aceste extreme nu prea mai există mare lucru în termeni de idealuri de validare personală în sufletul compatrioților noștri deocamdată. Spun asta fiindcă ambele vernisaje s-au bucurat de prezența multor oameni din industriile creative actuale și de crema pișcotarilor bucureșteni.
Recapitulările lui Ștefan Ungureanu sunt bineînțeles capitulările virilității la modă azi în cadrul amplului program de castrare a oricărei ambiții falocratice din partea populației creatoare culturale. Eroul este redus la o listă de obiecte simbolice fetișizate și contemplat prin prisma universului științific, de laborator, fiind găsit de negăsit. Domnul Ungureanu este filozof, este Iluminist, este un adevărat copil al Rațiunii, venite să locuiască cinic între barbarii balcanici și dacopatici( Dan Alexe). La H Gallery avem polul progresist al aspirațiilor românești de fericire: să fie o țară civilizată, lipsită de corupție unde……unde…….fiecare individ să fie respectat ca individ și vedem noi pe urmă dacă democrația duce undeva unde miroase tare a chimie și artificial.
Deocamdată se pare că generația domnului Ungureanu este pregătită să plătească progresului visele falocratice și orice adiere romantică despre viață ne mai rămăsese din trecutul nostru confuz și traumatizat.
La Kulterra se află polul opus al progresismului mimetic al intelectualității artistice. Aici o vom descoperii pe zeița nimfomaniei cromatice: Miruna Cojanu. Aici redescoperim ceea ce genialul Caragiale diagnosticate perfect în privința burgheziei mărunte și proaspete ale populației românești de atunci: văz enorm și simț monstruos. Da, în lucrările doamnei Cojanu vedem perfect întrupat nesațul unui spirit care acum a descoperit oportunismul hedonist și narcisist al modernității: nu există sentimente, nu există gânduri,există seducție și orgasm, există doar culoare și senzualitate, mereu nesatisfăcute. Craii de Curtea Veche și toate legendele urbane ale mahalalei cu farmece și țigănci ghicitoare de noroc primesc ofranda cromatică a doamnei Cojanu pentru a reînvia în visele noastre pasionale. Bordelul de demult are astăzi forme virtuale de a servi pasiunilor libidinale și concupiscente, însă asta nu ar trebui să ne sperie: ”putem alege mereu partea de frumos a vieții, încrederea în sublimul umanității și privirea de preabunătate a trăirii în prezent” . Așa este dragă doamnă, așa este: Zoe, fi bărbată!
De ce să nu dăm jocului poliamoros ceea ce este al jocului poliamoros?! Ce ne oprește? Azi! Azi trebuie să ne convingem pe noi înșine că atingem Absolutul, aici, în mahalaua noastră. Doar cu utilizarea termenului de sublim ați mers un pic prea departe, acesta neavând legătură cu alchimia vitriolantă a libidoului, ba fiind chiar opusul. Însă când ne lăsăm duși de ”hipersenzorialitate” , un termen excelent ales, putem să tragem o ușoară palmă pe fund chiar și sublimului. Da, textul expozițieie este perfect lipit pe mesajul abundent erotic al picturii doamnei Cojanu și, deși nesemnat, ne indică faptul că ceea ce identificăm și noi în lucrările domnei Cojanu nu este străin dumneaei și colaboratorilor ei. Și atunci ne poate apărea acea fantasmă a doamnelor care fac nudism, fără pic de jenă, și care ar fi putut fi Diotimele adolescenței noastre erotice, eliberatoarele noastre de rușinea masturbării chinuitoare. Însă ele , în maturitatea lor fascinantă alegeau să ne excite și să ne abandoneze demoniacalei onanii.
Amândouă expozițiile sunt de o calitate vizuală extraordinară. Sunt articulate și asumate de către creatori și echipele care îi expun public. Tocmai din cauza asta ele devin exemplare pentru polii axiologici și ideologici ai mentalității contemporane românești. Ceea ce se află între aceste extreme nu poate fi precizat. Lipsa unui for critic academic serios, prezent permanenet în dinamica valorilor publice românești ,face imposibilă perceperea clară a programelor axiologice ce nu sunt radicalizate. Nu ne aflăm într-o fază de luciditate și limpezire a priorităților civice, ci continuăm să ne luptăm pătimaș pentru dreptul nostru de a fi ființe particulare, sălbatice, absolutiste. Între imitarea academismului vestic și a performanțelor teoretice ale acestuia și totala abandonare în brațele lascive ale hedonismului nimfomaniacal , noi, românii acestei clipe nu prea putem articula ceva clar, practic, fundamental. Trebuie să mulțumim cu adevărat acestor doi artiști, atât de diferiți în toate manifestările lor, pentru a preciza cu atâta claritate și profesionalism punctele de fugă ale unei perspective publice care devine din ce în ce mai necesară.
- Călin Vasilescu, June 2023
published 2023 March 21
Stimulii morfocromatici de Vasilescu - The new old stimulus
by Genu BerloStimulii Morfocromatici Orbital si Parietal prezentati in expozitia recenta de la Ramnicu Valcea.
Sculptorul Calin Nicolae Vasilescu se reapropie de o monumentalitate a sensibilitatii ludice. Volumul expus nu deriva din monolitic, ci este compus mai degraba de fatetele formei care vin impreuna ca o poliderma senzoriala, aducandu-l astfel catre o semantica pictoriala mai degraba.
Culorile pastelate vorbesc de o timiditate asumata, de o chenoza necesara unui discurs marginalizat in arta. Reintoarcerea la valorile esteticului, dupa depravarea simturilor in favoarea axiologiei posmoderniste in care polii esteticului nu mai sunt relevanti, se face incet, timid, minor. CNV se trage din, dar nu se autoplaseaza in varful aurit al eroului de tip modernist, si nu pierde din vedere valoarea data de exercitiul estetic al operei.
Suprafata este tratata in mod intentionat principal, in tip ce Volumul-Material ramane in plan secundar, dar nu mai putin rafinat, neputand separa unul de celalalt.
CNV pare ca doreste o continuare a discutiei despre spiritul formei si suprafetei, intr-o desfasurare bivalent abstract-figurativa. Subiectul-erou al conversatiei artistice nu poate fi interesul meschin al ideilor fara fond, isteria seaca a sentimentelor subreprezentate, sau vibratiile victimei pedestalizate. Subiectul central la CNV este omul recent, intr-o miscare si postura minimalizata, dar inca gratioasa, eleganta, transhumanta in planuri verticale, asa cum stimulul orbital o arata.
Stimulul parietal este o sectiune, un detaliu care trimite la cel orbital, si sugereaza idea unui proiect umanelaborat. Omul incomensurabil si aproape necreat, care traverseaza dezgolit o bucla temporala tulburata, ramane vertical, linistit in miscare, grandios in pielea lui pastelata.
- Genu Berlo, March 2023